Clădire de birouri

București, Sector 1 , Bd. Nicolae Grigorescu
Proiectant: TAD Arhitectura
Colaboratori: arh. Vali Bondor-Negraru arh. Liviu Brad ing. Vasile Grigoraș
Anul proiectării: 2009
Suprafața:

Natura programului “Birouri” obliga proiectantii inca de la prefigurarea solutiei, la o determinare foarte clara a naturii volumului in relatie cu functiile sale interioare, si care urmeaza sa contureze silueta viitorul obiect arhitectural. Acestui proces de evaluare a rezervelor de spatiu interior in relatie cu imaginea exterioara a volumului ii urmeaza o a doua faza de conturare clara a spatiilor si volumului. Din aceasta evaluare decurge forma, volumetria, structura portanta, inaltimea libera si indirect conditiile de vizibilitate, acustice si de circulatie, configuratia fatadelor, alegerea materialelor. Gradul de flexibilitate propus prin proiect este determinat de nevoile previzibile, iar tehnica si echiparea trebuie sa corespunda ipotezelor de compartimentare. Schema functionala a unei cladiri pentru birouri de proportii relativ reduse, cum este cea a firmei de constructii in cauza, vizeaza punerea in evidenta a unor zone functional – spatiale recognoscibile cu usurinta. Zona functiunii de baza ocupa spatiul central al compozitiei –aria dedicata birourilor.

In parter , in legatura directa cu zona de primire si acces , se gasesc birourile directorilor si sala de sedinte, marcand prin asezare importanta si pozitia in ierarhie. Accesele principal si de serviciu sunt amplasate in zone separate in legatura cu partile functionale de care sunt legate. Parterul este ocupat preponderent de zona de primire, zona care cuprinde in acelasi timp spatii de asteptare si spatii ce acopera si dimensiunea expozitionala, in directa legatura cu spatiile de protocol. Din exterior repartitia volumelor si structura celor doua volume compuse sustin ideea conlucrarii a trei elemente : birourile si salile de conferinte legate prin intermediul celui de-al treilea element , un element de miscare si lumina, scara si golul de lumina. Exprimarii exterioare a celor doua volume aflate in dialog i se suprapune, la interior deschiderea aproape totala a spatiilor si comunicarea prin lumina. Transparenta in cazul acesta are drept scop nu doar dilatarea senzatiei vizuale a spatiului, ci si exprimarea coeziunii interioare existente in cadrul firmei.